De vrei nume cioplit

De vrei să îţi rămână
Numele cioplit
În veşnicia dură
A pietrei de granit
N-ajunge să îl sfaremi
Cu-n fier ne-nsufleţit.

N-ajunge doar puterea
De braţ şi de oţel
Pentru a fi săpat
În muntele rebel.
Îţi trebuie şi sufletul
Şi sângele de-un fel.

Să ştii să înţelegi
Granitul dăltuit,
Să suferi lângă el
Când fierul l-a lovit,
Să-ţi fie mintea, trupul
Frântură de granit.

Să poţi să simţi durerea
De stâncă ce-a trăit
Ataţia ani de ploaie,
De vânt, şi n-a clintit.
Aşa să fii de vrei
Un nume în granit.