Încet

Încet,
Timpul se duce
Pe drumul lui coplit
De-atâţia ani.
Şi merg şi eu cu el,
În nebunia minţii mele,
În boala trupului meu.

Încet,
Păşesc stingher
Pe drumu-mi poticnit
De-atâta chin.
Şi ştiu că mor,
În nebunia lumii mele,
În boala clipelor trăite.

Încet,
Înnebunesc,
Mă-mbolnăvesc
Şi mor, încet, încet.
Şi ştiu şi eu, şi timpul,
Şi munţii şi mormântul.
Şi ştiu, şi mor…